Un suras pe muzica de Mendelssohn-Bartholdy

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Statea singura in spate de tot. Trei scaune stinghere lipite de zid, langa bazinetul din piatra cu apa sfintita, iar ea sedea pe cel dinspre centru. Plapanda si cuminte.

Rochia ei buna imbracata probabil pentru slujba terminata cateva minute mai devreme, bleumarin cu imprimeu discret, deschis la culoare (albastrele, ciorchini de puncte?), e inchisa la nasturi pana la gulerul rotunjit amintind de moda altor vremuri. As fi zis de scolarita daca n-ar fi fost din acelasi material ca si rochia.

O jacheta scurta o apara de racoarea bisericii si ii accentueaza fragilitatea, conturand umerii ingusti si silueta firava. Jacheta e bej, ca si poseta demodata, ca si pantofii rotunzi la varf si decupati la calcai, asezati unul langa altul cu firescul ordinii deprinse de-o viata.

Poseta n-am observat-o decat dupa ce la o tresarire a mainilor impreunate in poala, bucla curelei si-a facut loc printre degete. Cureaua nu se potriveste cu mainile, nu dezvaluie uzura lucrului trudit. Mainile sunt groase, noduroase, cu pielea degetelor crapata. Maini ce au trimis seva pamantului in atatea plante pana au ajuns sa semene ele insele cu niste crengi de copac.

Felul in care mainile se odhinesc impreuna raspandeste impacare. Ca si fata brazdata de riduri adanci, dar atat de senina. Tine capul usor aplecat in stanga-fata, intr-o atitudine de madona protejand ceva, doar de ea stiut. Parul complet alb, e taiat harsht dintr-o singura forfecare pe la jumatatea cefei. Suvitele drepte din fata sunt prinse la spate intr-o agrafa, descoperind pielea subtiata, aproape transparenta, intr-o carare orizontala.

Se uita drept spre o dala aflata cam la doi metri in fata ei si zambeste. Unii batrani adapostesc atata pace si liniste in zambet. Iar ea era atat de batrana; sigur vazuse si razboiul si ocupatia rusilor si anii grei de atatea lipsuri de dupa. Si totusi la final, dupa atatea si atatea zile cu rele si bune, fierbinti sau geroase, in care s-au pierdut multi dintre cei dragi, prinsi de nefiinta ca-n paginile unui album ce-l vezi cand intorci capul spre trecut, tot ce pastrase pe chip era un zambet cald si enigmatic. Secretul ei luminos pe care noi suntem inca prea tineri ca sa-l intelegem.

Inainte de sfarsitul partii a treia, s-a ridicat, a facut cativa pasi spre intervalul despartind stranele pe centru, a zambit a prinos spre muzicanti si s-a indreptat spre iesire. In coltul unui ochi ii poposise o lacrima, ferita ca roua intr-o scorbura, de arsita atator ani de viata.

10 Responses to “Un suras pe muzica de Mendelssohn-Bartholdy”


  1. 1 windwhisperer Mai 29, 2009 la 12:30 am

    Batranetea te invata sa-ti inlocuiesti spaimele cu …zambete !
    Love Mendy🙂 thx Pin !!
    my favs !

  2. 2 Alex_S Mai 29, 2009 la 4:52 am

    „In coltul unui ochi ii poposise o lacrima, ferita ca roua intr-o scorbura, de arsita atator ani de viata.”

    Sunt coplesit…

  3. 3 the judge Mai 29, 2009 la 10:44 am

    „…un zambet cald si enigmatic. Secretul ei luminos pe care noi suntem inca prea tineri ca sa-l intelegem.”

  4. 4 pinguilde Mai 29, 2009 la 3:10 pm

    windy
    Multam fain de muzici.🙂
    Cat mai am de asteptat pana sa fiu primita la scoala asta?

    Alex, judge
    Ma citati, ai?
    M-am fastacit toata.😳

    all
    Vad ca e o problema cu imeem-ul. Acum nu-l mai lasa nici pe Smetana in intregime (cu trei texte in urma), desi la inceput a mers si asta e tare ciudat. O sa caut o alta solutie, dar nu stiu cand.

  5. 5 doctor demonicus-sabbaticus Mai 29, 2009 la 5:33 pm

    pin:
    Nu m-am „omorat” niciodata prea tare dupa Mendelssohn. Nu stiu de ce. Mi s-a parut cam prea „descriptiv”. However, you changed my perspective. Serio. Tinand seama ca se intampla rar asa ceva, eu zic ca merita sa ma duc sa sarbatoresc mergand pe jos prin ploaie, vant si 9 grade la pranz😀 E posibil insa ca la intoarcere sa il las pe Wagner sa „urle” in boxe. The rage, my friend. The rage!!👿

    P.S.
    I like this space big time. It gives me a nice and warm feeling. Rare thing for such a fucked-up individual like myself😀

  6. 6 pinguilde Mai 29, 2009 la 6:05 pm

    doc
    Am si muzici suparate care-mi plac. Daca as avea timp sa scriu zilnic, si-ar face si ele loc in ceva povesti. Muzici pe care nu le aud in concerte, desi probabil ca ar fi fain s-o fac.

    Ca veni vorba de concerte. In 5 iunie canta Marianne Faithful, nu-sh ce colaborare cu dirijorul orchestrei bruckner. In program Copland, Stravinski si Weill (asta nu stiu cine e). Sa ma duc?

    Si ca tot e prin Linz saptamana viitoare, se face si la cinema o mica mica retrospectiva. Intimacy e filmul pe care nu l-am vazut.

    PS: Oh, doc. Eu m-am facut mica, mica sa aiba loc bucuria mare mare.😳

  7. 7 doctor demonicus-sabbaticus Mai 29, 2009 la 7:04 pm

    pin:
    Eu nu stiu decat un singur Weill- Kurt Weill, that is, si nu am ascultat decat The Threepenny Opera la care a lucrat cu Brecht.
    Habar nu am ce sa-ti zic.

  8. 8 pinguilde Mai 29, 2009 la 7:34 pm

    Ah, da. Asta cred ca va canta.

    Si filmul? Sa merg la el?

  9. 9 doctor demonicus-sabbaticus Mai 29, 2009 la 7:55 pm

    pin:
    Sigur. Daca il vezi si in conjunctie cu
    -Une liaison pornographique al lui Fréderic Fonteyne
    -The End of the Affair al lui Neil Jordan

    o sa fie si mai bine😀

  10. 10 doctor demonicus-sabbaticus Iunie 1, 2009 la 8:48 am

    Heartwarming, smart, beautifully animated and extremely funny. Not to be missed. I am talking about the best movie of the summer: „Up”, directed by Pete Docter and Bob Peterson
    The wizards from Pixar have done it again!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s





%d blogeri au apreciat asta: