Ca nu beau cafea ca-i prea amara. Ca nu beau bere ca amara-i si ea. Ca imi plac filmele animate. Ca ii trag ranjind si pe cei care au si pe cei care n-au de maneca aratandu-le orice ninsoare, nu numai prima. Pretexte! O amageala! Vecinutul meu de patru ani si jumatate m-a scuturat azi la realitate. Mi-o fi placand mie – ca si altora, nu-i vorba – sa-mi imaginez ca mai sunt un copil, ca am pastrat stropul acela mult ravnit de inocenta, adevarul crud e ca nu mai sunt.
A inceput de rasalaltaieri sa cada cate un fulg, ba chiar mai multi. Fara spor. In afara unui petec izolat de praf alb n-a supravietuit nimic. Pana azi. Cand… s-a acoperit totul cu juma de milimetru (atentie, milimetru nu centimetru!) de zapada. Poate nici atat. Si ma intalnesc cu vecinutul. Satisfacut pana peste motul fesului tras bine pe urechi. „Zapada! In sfarsit!” Mi-am simtit ochii sclipind la fel ca ai lui. „Daaaaa! In sfarsit un pic de zapada!” Bat-o norocul s-o bata de evaluare. Ochii vecinutului au inceput sa se roteasca. Acoperisurile albe. Masinile albe. Tufele albe. Jos asfaltul tot invirginat si numai bun sa-l tropaie, lasand urme incurcate spre toate directiile. Cat i-au cuprins privirile, numai zapada. „Cum un pic? E multa!”
Asta e. Am crescut prea mare ca sa-mi mai fie de ajuns geometria plana.
Blog cu mere coapte 
uite, vezi? exact ce-ti spuneam: un vis frumos, cu zapada… 😆
ajutoooor!
m-a intrebat judgeniorul cate povesti cu zapada stiu – pentru o tema la scoala. craiasa zapezii – si atat, iar pe asta o stia si el… tu cate povesti cu zapada stii, pinguinule?
🙂
Pai mentiunata e si in Alba ca Zapada. Apoi mai avem Fetita cu Chibrituri. Andersen mai are o poveste cu omul de zapada. Si pe vremea cand era Paul la noi stiu ca i-am tot citit in germana o poveste cu o imparatie a ghetii si un castel tot de gheata, in care locuia o printesa cu parintii ei, dar nu mai stiu cum ii zicea. E tot trista, nu stiu de ce oamenii n-au facut si povesti vesele cu zapada. Snow-hatersi, nu alta. 😀
Daca vrei poti gasi o tona de povesti cu zapada online. De cand cu internetul suntem la un click de a sti mii de povesti de ce fel vrem. 🙂
Sora mea mai stie inca una: http://colinde-romanesti-de-craciun.blogspot.co.at/2012/12/mos-craciun_14.html
nu vreau sa-l invat sa-si faca temele googalind… cautam ceva clasic, nu modernisme de-astea de pe net sic! (invatatoarea e de moda veche – Eminescu, Creanga, Cosbuc, Otilia Cazimir, tricolorul, unirea, independenta – nu te joci)
Alba ca Zapada nu se pune, am incercat 🙂
sunt surprinzator de putine povesti cu zapada, nu crezi?
ingerii de zapada nici nu mai exista daca se ridica in picioare. se transforma in oameni de zapada.