„Ma scuzati de deranj, s-ar putea sa fi lasat ceva sub cearceaful dumneavostra. Imi permiteti sa caut?”
„Ha?”
Atipise si acum o strange pielea arsa pe spate. Se intoarce greoi pe o parte uitand ca are sutienul desfacut ca sa nu-i ramana dungi. „Vocea” sta in soare si nu vede decat silueta. O slabanatura din alea dupa care se uita si Doru. Intoarce capul sa-i taie cheful de admirat fetiscane. Nu e langa ea. Fustangiul, iar sta cu ochii pe fesele si in decolteul chelneritei de la terasa. Se ridica greoi in capul oaselor si observa sutienul cazut. Isi acopera sanii; nici prea repede, nici prea incet. Poate mai atrage vreo privire, desi… Barbatii astia… Umbla cu limbile scoase dupa pustoaice cu scobitori in loc de picioare, scanduri la burta, dar cu pepenii umflati. Asta care a trezit-o nu pare asa dotata si are ochi mari, de caprioara. Nu ma duci tu, draguta. Stiu ce-ti poate fundul. Macar nu te fatai in fata lui barabata-miu. Se ridica gemand si pufaind. E mare si carnurile i se revarsa generos peste slipul mititel. Le zambeste afectat celor cateva tovarase de suferinta. Ea ce mai tine stindardul sus. Ele au abandonat lupta cumparandu-si costume de baie intregi. Gandul o reconforteaza. Se apleaca cu greu si trage cearceaful, dezvelind nisipul netezit de formele ei.
„Si ce ziceai c-ai lasat aici?”
„Amintirile.”